Flori Jianu

monument Racovita-Socolescu 1898

he is Angel of the Night (1885) by Giulio Monteverde, Primo Zonca grave, Quadriportico, Verano Monumental Cemetery, Rome.
il regasim insa si in cimitirul Sineasca din Craiova Romania de acelasi sculptor Giulio Monteverde realizata in 1894

SEVASTIA (SEVASTITA) SOCOLESCU (n.1819 - 1878) este fiica serdarului Dimitrie Aman. S-a cãsãtorit pe 23 mai 1840, la Craiova, în Biserica Sf. TroiTã, cu Iancu Socolescu (1814 - 1883). Au fost cununati de Scarlat Paris cu Despina, sora sa.
Proprietar si negustor, Iancu Socolescu a avut si rangul de pitar. Locuia pe strada Sabinelor în suburbia Episcopiei din Craiova. Sevastita si Iancu Socolescu au avut trei fete: Ecaterina (n.10 aug.1842, nas fiind Teodorache Aman care semneazã în registru, decedatã nevârstnicã), Maria (decedatã pe 13 ianuarie 1846, nevârstnicã) si Despa Pepita (1841 - 1914) care s-a mãritat cu Nicolae Racovitã. Sevastita Socolescu a decedat pe 14 iunie 1878, în comuna Socolesti (Dolj), unde familia avea mosie si conac. În certificatul de deces se precizeazã cã avea 58 de ani. Iancu Socolescu a murit în Craiova pe 2 ianuarie 1883, având 69 de ani.
Nicolae Racovitã (1835 – 1894), fiul lui Grigore si al Cleopatrei (n. Brãiloiu) Racovitã, s-a nãscut în Craiova. A fãcut studii juridice la Berlin unde si-a luat si doctoratul în drept. A lucrat în administraþie si în justiþie. A fost ministru ad-interim la Externe (1870), titular la Culte si Instructiune Publicã în cabinetul Ion Ghica (1872), presedinte al Consiliului Judetean Dolj (1876 – 1880) si primar al Craiovei (1888 –1890). De asemenea, a fost redactor la „Revista istoricã“ (1862), editatã de Al. Odobescu la Bucuresti si a editat sãptãmânalul „Nepãrtinitorul“, jurnal politic si literar (1867, 1868 si 1870), la Craiova. Nicolae Racovitã a murit la Roma, dar este înmormântat la Craiova, în Cimitirul Sineasca, alãturi de sotia sa, Despa Pepita, nãscutã la Craiova pe 1 martie 1841 si decedatã la Territet (Franta) în 1914. Prin Racovitã, familia Aman s-a înrudit cu alte neamuri princiare. „Tatãl sãu, Grigore Racoviþã (1797 – 1872), era fiul beizadelei Mihai Racovitã, fiul domnitorului Stefan Racovitã, fiul primului domnitor din acest neam de veche obârsie moldoveneascã, Mihail Racovitã“22.
Grigore Racovitã, paharnic si mare postelnic, a trãit în Craiova, unde asi murit. El a fost cãsãtorit cu Cleopatra Brãiloiu, sora omului politic Constantin N. Brãiloiu. Înrudirea cu familia Racovitã a adus neamurile princiare în familia Aman. Dimitrie Paris a fost cãsãtorit cu Maria Prejbeanu, o urmasã a lui Constantin Brâncoveanu, domnul tãrii Românesti, iar Urdãreanu este un urmas al Cantacuzinilor (Serban, Domnul Tãrii Românesti).

Un înger de marmură așezat pe un sarcofag privind undeva, spre cer, veghează somnul lui Nicolae Racoviță, portretizat pe un medalion. Monumentul, realizat la Roma în 1894 de către sculptorul piedmontez Giulio Monteverde, este o copie după lucrarea cunoscută sub numele de "Îngerul nopții (sau al morții)", realizată de artist în 1885 și aflată în cimitirul "Monumentale del Verano" din Roma, alte variante găsindu-se la Perugia sau peste ocean, la Oakland.
Coborâtor dintr-o mare familie boierească din Moldova care dăduse și câțiva domni în Moldova și Țara Românească, Nicolae Racoviță se născuse la Craiova în 1835, fiind fiul lui Grigore Racoviță, fost magistrat în Divanul Craiovei și al Cleopatrei, din familia Brăiloilor. După terminarea studiilor în Germania, unde obținuse în 1865 titlul de doctor în drept, Nicolae se întoarce în Craiova unde, în 1866, va fi ales în Adunarea deputaților. În 1870 va ocupa pentru scurt timp funcția de ministru al Cultelor și al Instrucției Publice în cabinetul lui Ion Ghica (18 decembrie 1870 - 11 martie 1871. La Craiova va face parte din consiliul comunal, ajungănd și primar în anul 1888. În saloanele lui Nicolae Racoviță era primit în luna septembrie a anului 1888, Alexandru Lahovary la serata politică ținută în cinstea acestuia, în prezența a peste 50 de membri și aderenți ai partidului liberal conservator. Poate mai celebru în epocă decat Nicolae Racoviță a fost fratele său mai mic, Iancu cunoscut pentru uciderea în 1864 a socialistului german Ferdinand Lassalle, în urma unui duel, cauza fiind dragostea celor doi pentru aceeași domnișoară, Elena von Donniges, fiica unui baron bavarez. Iancu Racoviță se va căsători cu Elena în vara anului următor în România, decedând însă la scurtă vreme, în luna decembrie a aceluiași an.
Nicolae Racoviță se căsătorise cu Pepita, o nepoată a serdarului Dimitrie Aman, Pepita Socolescu. În casele lor, moștenite de Pepita de la părinții săi, pitarul Iancu Socolescu, negustor și proprietar și Sevastia, născută Aman, se întruneau la serate sau si sindrofii rudele și prietenii apropiați. În odăile largi și înalte "cu mobile vechi dar comode, cu o bibliotecă frumoasă și bine compusă", cei invitați puteau să-l asculte pe Nicolae cântând la pianul lung așezat în mijlocul salonului, în care se puteau admira statuete din marmură de Carrara și portretele familiei, pictate de Theodor Aman. Având "o înfățișare visătoare, contemplativă", Nicolae Racoviță cânta la pian "cu mult sentiment" sub privirile Pepitei, al cărui portret, pictat de Aman, este completat de impresiile Olgăi Gigurtu. "Fața ei era palidă, albă, netedă ca foaia cameliei, părul castaniu, despărțit printr'o cărare subțire în două bandouri netede. Avea trăsături regulate, reci, omprivire pe care o voala adesea, lasând ploapele în jos, un zâmbet enigmatic, a cărei expresie alterna între blândețe și ironie." Poziționarea caselor soților Racoviță îl aflăm dintr-un act de vânzare din 26 septembrie 1893, prin care Pepita Racoviță vindea Ecaterinei Pădeanu și Luisei Favre, profesoare, locul din strada Sabinelor aflat, înspre apus, alături de casele vânzătoarei. Locul, moștenit de la unchiul său N. Socolescu se mai învecina la răsărit cu locul Elenei Dumba și la miazăzi cu locul și casele domnului Faur și cu biserica luterană.
Nicolae Racovița se va stinge din viață la Roma la 3 martie 1894. După moartea sa, Pepita se va stabili la Paris, murind în 1914 la Territet, în Elveția. Trupul său va fi adus la Craiova și înhumat alături de al soțului său, în cimitirul Sineasca.
articol preluat din ,,Craiova de ieri''

Random image

Album info