Flori Jianu

Storck Karl 1826-1887

Se naste pe 21 mai 1826 la Hanau vechi orasel din ducatul de Hessa-Nassau din Germania, orasel vestit prin mesterii sai argitari si giuvaergii.
Karl de mic copil daltuia lemnul cu o indemnare ce prevestea parca pe mesterul care mai tarziu avea sa cizeleze metalul si piatra.
Este primul dintre cei patru frati si doua surori, copii lui Johann Ludwig Storck confectioner de ciorapi de matase -tesator (1802-1860) si Julianne Klee (1796- 1871).

1847- Pleaca la Paris pentru a studia arta bijuteriilor ca ucenic

1848- Datorita framantarilor politice (revolutie) din Franta se intoarce la Hanau, apucase sa studieze doar zece luni, fara sa vrea, a trebuit sa se intoarca acasa

1849- La invitatia lui Iosef Resch originar din Hannau vine in Bucuresti, calatoria are loc pe Dunare, intr-o luntre cu care, din pricina vremurilor tulburi, calatorea doar noptile pe furis. Vine impreuna cu alti doi tineri, iar prin Austria gaseste alta revolutie : ) Odata ajuns in Romania lucreaza in atelierul de bijuterii al lui Resch ca gavror.
Magazinul lui Resch exista si astazi in Calea Victoriei.

1851- Se agajeaza in atelierul de decoratiuni in gips (ornamente decorative) al lui Georg Files din Hamburg-Altona, unde modeleaza in ipsos fel si fel de podoabe sculpturale. In scurt timp devine asociatul mesterului sau, realizand impreuna decoratiile in gips ale noului spital militar dn Bucuresti pe atunci pe strada Stirbei Voda; decoratiile au fost comandate de medicul militar Carol Davila. Devine apoi proprietar al unui atelier propriu, lucrand intens la impodobirea multor cladiri bucurestene.
Orasul era pe atunci in plina inflorire, pe la rascrucile ulitelor rasareau tot soiul de casute cu ingerasi, cu flori intortocheate, cu inaripate si corpolente zeite care infrumusetau si patronau balcoanele, gangurile si marchizele de la cladirile boierilor si ale negutatorilor avuti. Storck nu mai prididea cu comenzile de cariatide si basoreliefuri.
Fire nelinistita si aventuroasa, vinde altelierul si pleaca tot pe Dunare prin Giurgiu si Bazias la Viena unde avea un frate tot giuvaergiu. Un moment il bate gandul a se stabili in acest oras...si aceasta hotarare ca si cele anterioare nu dureaza mult fiindca il vedem curand la Munchen unde se inscrie la Academia Regala

1852- 23 aprilie Se casatoreste cu Anna Clara Ihm originara din orasul sau natal Hanau. Au avut impreuna patru copii, din care nu a supravietuit decat Johann Ludwig Karl, cunoscut ca sculptor sub numele de Carol Storck.
Singurul lucru de seama ce a ramas din aceasta perioada sunt mastile de piatra a Tragediei si Comediei ce au impodobit pana in 1944 fatada Teatrului National (comanda facuta de Costache Caragiale) daramat in bombardamentul german care i-a distrus si cealata opera si anume frontonul universitatii din Bucuresti, bucati din el se pastreaza la muzeul Storck. Frontonul executat din piatra de Rusciuc inchipuie pe zeita Minerva intinzand o cununa de lauri deasupra unui personaj cu o lira in mana, ce reprezinta ca alegorie poezia, in timp ce la dreapta si stanga zeitei stau stiintele si artele. Nu gasim in ea armonia, legatura dintre parti necesara unei compozitii unitare unei opere de mari proportii.
Storck a practicat toata viata sa mai multe sporturi, el este fondatorul si primul presedinte al societatii de gimnastica din Bucuresti ,,Turnverein’’, a mai infiintat insa si o societate de cant si teatru ,,Liedertafel’’
Karl Storck, un german dornic de afirmare de curand sosit, ce avea atunci 26 de ani si incepuse sa fie mai putin german si mai mult roman. Apreciem ca el indeplinea cu constiinciozitate germana functii cetatenesti care erau in curs de implementare pe teritoriile romanesti. Se casatoreste si isi intemeiaza aici o familie semn ca tara ce il adoptase ii oferea ceea ce se astepta si anume liniste si posibilitati de evolutie profesionala, dar si el la randul lui adoptase tara raspunzandu-ii cu un cuvenit respect german.

1857- Karl coplesit de mediocritatea stucaturilor dupa sablon, trage oblonul peste acest capitol din viata si isi vinde atelierul. Pleaca la Viena si Munchen (de la Giurgiu pe Dunare pana la Viena apoi cu diligenta pana la Munchen) pentru a studia sculptura cu Maximilian Widmann, devine membru al asociatiei artistilor munchenezi. Trei semestre studiaza cu cea mai intensa sarguintasi cu o incordata pasiune. Din pacate economiile i se subtiaza intr-atat incat, fara nici o bursa sau ajutor dinafara se vede silit sa-si intrerupa studiile, plus ca unul dintre copii sai, cel mic murise. Cu cinci ani innainte il pierduse si pe cel mare. Nevoia de castig imediat si invitatiile insistente ale prietenilor sai din Bucuresti il fac sa se intoarca renuntand la continuarea studiilor.
Karl Storck isi ia nevasta si copiii de la neamurile din Hanau unde-i lasase si se intoarce definitiv in a doua lui patrie Romania.
In decembrie era la Bucuresti si incepe activitatea sa artistica propriu zisa.

1859- Isi deschide un atelier propriu de sculptura in str. Fantanii 4 (astazi general Berthlot). Pe langa decoratii in stuc pentru cladiri, realizeaza monumente funerare si sculptura in lemn pentru decorarea bisericilor, mai ales dupa 1867, cand realizeaza machete episcopale din Curtea de Arges. A conceput strane si mobilier pentru bisericile Viforata in 1869 (de langa Targoviste ), Ghighiu, Clejani, iar in Bucuresti, pentru bisericile Sfantul Pantelimn, Selari, Antim(mobilierul renovat in 1860-63). A realizat si portalul din marmura al bisericii Domnita Balasa (1875).
Din atelierul lui ies pietre funerare, cruci, pisanii, piedestale, steme, vase, scari si ornamente sapate in piatra de Rusciuc si uneori in marmura de Carrara.
Scara capelei din Buftea a printului Stirbei (1870) este facuta din marmura de Karl Storck, scara de la sala tronului din vechiul palat regal (1885) deasemenea.
Interesul pentru sculptura de certa valoare plastic il conduce catre realizarea unor portrete ale contemporanilor sai. Portretul pictorului Theodor Aman este primul bust care se patreaza din creatia sa, Aman la randul sai picteaza un portret cu Karl.
Face bustul lui Schllier, si altele...: ) artistul avea 33 de ani, autodidact intr-o arta in care este foarte greu sa te formezi singur. Avea multiple ocupatii care n-aveau nimic in comun cu arta, insa necesare pentru castigarea existentei...cata energie si perseverenta au fost necesare acestui artist pentru a se mentine, dezvolte si manifeste ca sculptor !
Executa un bust al lui Mihai Viteazul, unul al lui Stefan cel Mare si un al treilea al lui Grigore Ghica (bust aflat la spitalul Pantelimon)

1862- Arhitectul Alexandru Orescu ii incredinteaza realizarea frontonului Universitatii din Bucuresti.
Inspirat din frontonul Glyptotecii din Munchen avand aceiasi tema ,,Minerva ocrotind artele si stiintele’’ Doi grifoni si o acvila strajuiau triunghiul in care zeita oferea o cununa de lauri poeziei, nuduri drapate simbolizau celelalte arte surori.
Frontonul a fost realizat in piatra de Rusciuc, fost ajutat de Paul Focseneanu (1840-1867).
Participa la decorarea palatului Sutu dupa restaurarea acestuia. Realizeaza portretul medallion al Irinei Sutu aflat deasupra oglinzii din holul central al palatului.

1864- 6 aprilie moare sotia sa Clara.
Karl locuia intr-o curte plina de piatra, de blocuri de marmura si trunchiuri de tei si mesteacan, sculptura il preocupa, ii starnea curioziatatea si spiritul de initiativa exceptional daca ne raportam la timpul sau. Storck a fost cel dintai la noi in tara care a incercat si a reusit tot soiul de experiente. Bijutierul de altadata a reconstituit cu rabdare si probitate biserica domneasca Curtea de Arges, realizand un adevarat giuvaer care ni s-a pastrat pana astazi (la muzeul Storck)
Tot din aceasta perioada a sculpturii in lemn (cu care s-a indeletnicit si prietenul sau Aman) dateaza ridicarea timplei si stranelor de la bisericile Elena Doamna, Antim, Nicolae Selari, Clejani, Pantelimon, Vifornita si Ghighiu in timp ce la Domnita Balasa ciopleste din piatra de Campulung portalul.
Intanlirea cu sculptorul Italian Ippolito Lepri il determina sa ia legatura cu negustorii de marmura de Carrara. Astfel, marmura alaturi de piatra, lemn si teracota devin materialele din care isi realizeaza operele de arta. Colaboreaza cu Ippolito Lepri pentru transpunerea in marmura a unor sculpturi monumentale. Impune utilizarea marmurei de Carrara ca material de lucru pentru sculptori din Romania.

La 5 octombrie 1864, Alexandru Ioan Cuza semnează decretul de înfiinţare a Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, al cărei prim director a fost Theodor Aman. Profesori de pictură erau Th. Aman si Gh. Tăttărăscu, profesor de sculptură (apoi si perspectiva) era Karl Stork iar la arhitectură, Gaetano Burelli.

1865- Organizeaza prima expozitie periodica de arta din Bucuresti, in care expune alaturi de Theodor Aman, Paul Focseneanu, Carol Popp de Szatmari, Emil Cretulescu, Mihai Babiciu, Dan Mihail, Gaetano Burelly si alti sase artisti straini.
Comanda la Paris mulaje dupa sculpture célèbre pentru studiile necesare studentilor de la scoala de Belle-Arte (Venus de Canova, Apollo din Belvedere, Gladiatorul ranit, Napoleon)
Storck cunostea si arhitectura, pe langa sculptura i s-a mai incredintat si catedra de perspectiva, Storck a ramas pana la sfarsitul vietii sale profesor. A tradus singur din frantuzeste Tratatul de perspectiva al lui Armand Cassagne. A adus din strainatate modele de mulaje din gips care au fost folosite de generatii intregi de artisti.
In timp ce pionieri precum Karl faceau asemenea eforturi, statul suprima din bugetul anului capitolul referitor la invatamantul artistic, lasand luni de zile scoala fara nici o subventie. Si totusi Karl nu s-a marginit sa predea un simplu curs teoretic, ci i-a indrumat pe elevi cu sfaturi practice impartasind generos din experienta sa, luandu-i colaboratori pe elevi si asociindu-i la plasmuirea principalelor sale opere.
In calitate de membru al consiliului profesoral Storck remarca, incurajeaza si rasplateste tinerele talente astfel Sava Hentia e premiat pentru basorelieful Venera facandu-si toaleta iar Ion Georgescu e priat anula cu mentiuni si medalii si e bursier al statului.
C. I. Stancescu povesteste despre Karl Storck ,,ca profesor era sever dar nu partinitor in aprecierile sale. Urmas in arta sa, al marilor traditii ale sculpturii grece, simtea o adevarata bucurie sufleteasca cand gasea in lucrarile elevilor sai semne de intelegere a principiilor acestei scoale...trudele sale de la scoala de Belle-Arte au fost incoronate de izbanda conducand pasii tuturor junilor sculptori romani''

10 decembrie- Casatoria cu Friederike Amelie Olescher (1843-1815), educatoare-guvernanta in casa familiei general Vladoianu (sotia generalului va suporta o parte a studiilor lui Frederic Storck la Munchen), au avut impreuna noua copii din care au supravietuit decat sase: Emil (1866-1940), Jean (1868-1940), Julie casatorita Iacobi (1870-1950, Frederic Stefan (1872-19420), Rosa casatorita Scheeser (1876-1944), Marie casatorita Gottsche (1879) si Hugo (1886).
Obtine cu bustul lui Schiller un premiu de cinzeci de galbeni, dar pentru a-si intretine numeroasa familie (avea 13 copii din doua casatorii) medaliile care se decernau o data pe an cu prilejul expozitiilor artistilor in viata cat si salarizarea lunara de 295 lei si 83 de bani nu-i puteau fi de ajuns. Conditiile de trai ca si cele de lucru erau pe atunci deosebit de anevoioase. Piatra trebuia adusa de la mari departari cu carutele, blocurile de marmura veneau tocmai din Carrara coborand pe Dunare pana la Giurgiu, de unde erau carate pana in atelierul sculptorului din strada Fantanii.

1866- Mutarea atelierului in Calea Mogosoaiei (astazi calea Victoriei) pentru a avea mai mult spatiu. Lucreaza prima sa opera in marmura si anume o coloana de cinci metri care a stat in gradina Episcopiei, unde este Ateneul Roman acum. In 1890 monumentul a fost mutat in rondul din piata Cosbuc. Sprijinita pe patru capete de lei, coloana este dominata de o pajura simbolica (monument disparut)
Primeste din Italia primul transport de marmura.

1867- Din pricina greutatilor vietii Storck este silit sa foloseasca orice prilej in care talentul si indemnarea sa aveau cutare. Posedand si temeinice notiuni de arhtectura contribuie astfel la constructia Ateneului Roman, lucrand la originalele scari incolacite, precum si la balustradele si ornamentele acestiui edificiu, mai face treptele de marmura ce duceau spre fosta sala a tronului din palatul domnesc, pardoseala bisericii Domnita Balasa, precum si scara ce coboara in cavoul familiei Stirbey din parcul din Buftea. in loc sa se ocupe de creerea operelor de sculptura el chibzuia, masura, intocmea planuri si supraveghea montarea de scari la cavouri si palate.
Primeste comanda executarii machete Bisericii episcopale din Curtea de Arges, realizata dupa desenele lui Ludwig Reissenberger si Gaetano Burelly, pentru pavilionul Romaniei al Expozitiei Universale de la Paris. Macheta este sculptata din lemn de tei si mesteacan si Karl este ajutat de un alt sculptor in lemn chemat din Austria. Impotriva dorintei artistului ea este vopsita in culori de ulei din ordinal ministrului de atunci al cultelor.
Pentru pavilionul Romaniei de la Paris, sculptorul a creat si portretele in sare (simbolul bogatiei natural a Romaniei) ale lui Carol l si Napoleon lll.

1868- Tot din dorinta de a castiga painea cea de toate zilele a familiei sale, impreuna cu o echipa de ceramisti austrieci infiinteaza prima fabrica de placi din teracota destinate sa decoreze fatadele caselor si sa obisnuiasca lumea cu sobele de faianta : ) Fabrica va functiona pana in 1872, cand o vinde lui Anton Weigand. Succesul pe care l-a avut acesta fabrica a condus la infiintarea multor altor intreprinderi de acelasi gen (Bernhardt, Oskar Spathe-tatal sculptorului, Rogelmaier). Prefera lutul ars, ca material de lucru, a creat din teracota mici figurine de gen care impresioneaza si astazi prin expresivitate. Din teracota sunt si placile care decoreaza casa devenita muzeu Aman. Acestea au fost gandite impreuna cu Theodor Aman pentru a fi apoi realizate in fabrica lui Karl Storck.
Viziteaza Italia, de unde comanda mulaje dupa sculpture célèbre, pentru studiile necesare studentilor de la scoala de Belle-Arte: doua frize din Cinquecento, o friza Renastre, patru maini, mainile Venerei Medicede, un faun, basoreliefuri, masti si busturi.

1869- Primeste comanda realizarii unei sculturi monumentale pentru infrumusetarea capitalei. Acest monument dedicat Spatarului Mihail Cantacuzino, ctitorul asezamantului Coltea, a fost transpus in marmura de Cararra cu ajutorul lui Ippolito Lepri. Gandit in concordant cu dimensiunile bisericii si ale spitalului, era asezat in mijlocul gradinii asezamantului Coltea. Prin modificarile edilitare aduse bulevardului I.C.Bratianu, sculptura a ramas in apropierea gardului gradinii unde isi pierde din pacate din monumentalitate. Este prima sculptura monumental a unui personaj istoric din Bucuresti, care se pastreaza.
Statuia spatarului Mihail Cantacuzino este cel mai vechi monument ce infatiseaza un personaj istoric, construit la marimea naturala, purtand cuca, invesmantat in antereu si caftan ce cade in lalduri cu margini imblanite din ale carui maneci largi ies mainile fine de carturarce se rezemau energic pe o sabie (astazi disparuta) statuia exprima noblete, serioziatate, dirzenie. Din dorinta de a fi cat mai veridic, sculptorul s-a documentat cu ajutorul savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu referitor la costume de epoca.
Pentru bani executa figuri cu barbison, rozete si butoniere...clientela napadise parlamentul, academia, ateneul...departe de a sculpta figuri tepene, incremenite, Karl le-a dat viata !
Face mici statuete de vitrina cu teme din viata taranilor nostrii, cu traiul lor zilnic: o taranca torcand, o mama care isi leagana copilul, un baietel descult cu o caciula ciobaneasca cu o gasca in brate, un copil cersetor cantand la vioara...

1870- Calatorie de studii la Viena si Florenta.

1871- Comanda pentru dubla scara din marmura de Carrara a Capelei din gradina Palatului Stirbey din Buftea (architect Louis Blank). A fost ajutat de mesteri din atelierul italianului Filippo Grossi.

1872 -Intr-una din rarele scrisori care s-au pastrat de la Storck tatal catre fiul sau Carol Storck, tatal isi exprima speranta ca fiul sau isi va continua drumul (Carol era la studii) cu aceeasi ravna si sarguinta ca pana atunci, si ca, odata intrat in cercul artistilor creatori ,,nu va deveni nici atunci unul din ultimii''

1874 -Realizeaza in marmura sculptura Doamna Elisabeta ajutand unui ostas ranit, opera care in urma incendiului din vechiul palat regal din Bucuresti este intr-o stare deplorabila, se afla astazi in colectia domnei Ela Storck.

1875- Calatorie la Florenta de unde achizitioneaza mulaje dupa sculpture célèbre, pentru studiile necesare studentilor de la scoala de Belle-Arte (Venera iese din baie, Venera facandu-si toaleta, Copil cu vulturul de la Vatican(Ganymede), Copil cu gasca de Campidoglio

1881- Comanda sculpturii monumentale Domnita Balasa realizata in marmura de Carrara, se afla in curtea bisericii Domnita Balasa in Bucuresti. A fost transpusa in marmura de Carol Storck si Carl Teutsch.
Fiica lui Brancoveanu ne este infatisata cu hrisovul de ctitorie in mana, poarta cu demnitate o rochie din veacul al XVIII-lea, reconstituita cu multa scrupuloitate. Formele frumos proportionate apar sub faldurile vesmantului, accentuate prin cordonul prins cu doua paftale ce-i incinge trupul si prin getul gratios al mainii stangi. Karl reda calda umanitate, eleganta si feminitatea personajului, mladierea trupului, cumintenia, seriozitatea si seninatatea din privirea grava a domnitei. Nimic exagerat sau emfatic.
Traduce pentru studentii scolii de Belle-Arte ‘’Elements des perspective’’ de Armand Cassagne, aparuta la Paris in 1881.

1882- Comanda sculpturii monumentale Ana Davila pentru asezamantul Elena Doamna din Bucuresti, monument realizat prin subscriptie nationala. A fost transpusa in marmura de Carol Storck si Carl Teutsch. Karl Storck infatiseaza un copil de taran cu chip supt, cu trup firav, o ofrana la poalele bogatului vesmant al Anei Davila. Armonios realizat, monumentul este modelat cu finete, nobila filantropa e impodobita cu marama, salbe, imbracata in port national, cu fota inflorata si brau cu ciucuri in contrast cu fetita desaculta, numai in camasa. Ana e miloasa si blanda, copila e sfioasa.
In Iulie 1882 incep lucrarile la monumente spre a comemora lupta pentru neatarnare a bataliilor de la Grivita, Rahova si Smardan. Nu mai putin de 17 drumuri in Bulgaria sunt inseminate in carnetul lui Storck, pentru a studia la fata locului conditiile in vederea instalarii monumentului, pentru a controla si supraveghea lucrarile. Calatoreste si in occident pentru a lua contact cu turnatori in bronz.

1883- Comanda pentru scara de onoare, coloanele si balustradele balcoanelor destinate Ateneului Roman. Transpuse in marmura de Carol Storck.
Excelent portretist artistul a stiut sa redea trasaturile caracteristice ale celor sculptati. Iata-l pe C. A. Rosetti ravasit de batranete, morocanos, cu ochii bulbucati, cu sprancenele incruntate, cu fruntea mare brazdata de cute, carturarul arata darzenie, amaraciune...sculptorul a surprins in adincime psihologia acestui vajnic luptator, care, fiindca fusese in tinerete tipograf si librar, ne este infatisat nu intr-un banal surtuc nemtesc ci in costumul de staroste al tipografilor.
Un alt portret izbutit este al lui Costache Steriadi ministrul de finante al lui Cuza-Voda. Cu eleganta caracteristica veacului sau, cu gulerul inalt si scrobit ale carui virfuri incadreaza barbia impodobita cu barbison, legat jur imprejur cu o cravata funda, cu privirea agera si zeflemitoare, cu nasul usor coroiat; bustul n-a primit datorita regulamentului concursului expozitiei de sculptura din 1868,medalia de aur dar toti spuneau ca o merita.

1884- Comanda sculpturii monumentale protopopul Tudor Economu ctitor al scolii de fete din Bucuresti de pe strada Calarasilor. Karl construieste solid volumele, izbuteste sa redea realist vigoarea si dinamica personajului. Dupa demolarea scolii, sculptura se afla in patrimoniul muzeului Storck. A fost transpusa in marmura de Carol Storck si Carl Teutsch.
Realizeaza statuia principesei Maria, unica fiica a perechii regale romane, culcata pe patul ei si moarta cum stim la nici patru ani. Statuia de marmura se gaseste azi in parcul regal de la Cotroceni intr-un mausoleum...se zice ca regina Elisabeta vazand-o ar fi exclamat ,,nu plangeti, ea n-a murit, doarme'' iata realismul lui Storck intrat in anecdota...

1885- Comanda pentru scara de onoare spre sala tronului din fostul Palat Regal (architect Paul Gottereau).
Finalizeaza comanda pentru cele doua monumente ridicate la Rahova si Smardan, menite sa comemoreze Razboiul de independenta din 1877 si rolul armatei romane la eliberarea Bulgariei de sub ocupatie turca (au fost distruse de armata bulgara la inceputul primului razboi mondial) Arsenalul armatei ii pusese la dispozitie 2000 de kg de bronz provenit de la tunurile si trofeele turcesti, in cautarea unui bun turnator, supraveghind singur incercarea de a turna in bronz monumentele dupa trei experiente facute in curtea unui clopotar, toate au dat gres, Storck se vede nevoit sa plece pentru turnarea operelor sale in strainatate.
In calitate de arhitect cladeste pe fostul camp de lupta de la Grivita si o capela de piatra in stil bizantin.
Dupa cele aproape douazeci de calatorii facute peste Dunare, calatorea cand la Viena, cand la Pitesti, Orsova, Pesta, Leipzig.. prin hartoapele soselelor, cu caruta, pe jos, calare, cu luntrea si iar cu caruta, sanatatea i-a fost zdruncinata, se imbolnaveste.
Specialistul german Reinecke nu il multumeste pe artist si comanda turnarea statuii la care lucre direct la Viena din bronz furnizat de arsenalul statului din tunurile luate de la turci.
Se dezvelesc official monumentele din Bulgaria, in campia Grivitei o capela in stil bizantin si la Rahova si Smardan doua coloane de granit inalte de noua metri cu o statuie de doi metri de bronz reprezentand Romania sub forma unei femei in zale, cu sabia in mana, aparand Bulgaria. In razboiul mondial aceste monumente au fost aruncate in aer de catre bulgari.
Citim in carnetul lui Storck: ,,platit arsenalul pentru 2093 kg de bronz a 1,70 frs. 3558 ro.''

1886- Comanda pentru sculpturile in marime naturala care ii reprezentau pe Mihai Viteazul si Stefan cel Mare destinate scolii fiilor de militari din Craiova, comenzi terminate de Carol Storck.
la un an innaitea mortii sale, I se naste cel de-al 13 copil ...

1887- 27 ianuarie prin decret regal I se acorda cetatenia romana (ceruta inca din 1883)
Cu toate ca Storck era un om robust, rezistent si plin de energie, om care muncise toata viata si care nu stia ce este oboseara, sfortarile repetate, drumurile lungi, pentru un om de 60 de ani au drept consecina o slabire a organismului...in desele sale drumuri in Bulgaria se imbolnaveste de mai multe ori.
30 martie la 61 de ani inceteaza din viata in urma unei congestii pulmonare si este inmormantat in Cimitirul evanghelic Bucuresti.

Multe clădiri importante din Bucureşti dar şi din alte alte localităţi ale României au devenit mai frumoase prin străduinţa şi talentul bătrânului Storck. A lucrat pentru bisericile din Clejani, Ghighiu, Viforâta, pentru Mânăstirea Antim, bisericile Domniţa Bălaşa, Selari şi Sf. Pantelimon din Bucureşti. A participat la decorarea Palatului Şuţu, a realizat scara de onoare, balustradele şi coloanele de la Ateneul Român. Scara dublă din marmură de Carrara care înfrumuseţează minunata capelă din grădina Palatului Ştirbey de la Buftea a fost concepută tot de părintele sculpturii din ţara noastră, Karl Storck.
Autodidact, fara nici o diploma universitara, fara nici o protectie, in ciuda unei acaparatoare activitati multilaterale Karl Storck a strabatut si a urcat cu multa truda si prin propriile sale merite anevoioasa scara a artei. A lucrat cinstit si cu multa sobrietate, modeland sensibil, cioplind cu maiestrie si lasand pe urma lui nenumarate lucrari, observator sarguincios si atent al omului si al naturii si-a situat creatia in insasi realitatea inconjuratoare, pana si ingerii si zeitele sale sunt fapturi omenesti. Storck a intruchipat statuile asa cum ii vedea el pe oameni si cum erau in realitate.
Dascalul sculpturii romanesti merita o inalta cinstire pentru opera sa realista si rodnica sa activitate de inaintas.

Random image

Album info