Flori Jianu

Catalin Samoila

interviu de flori jianu/ fotografii de catalin rosu samoila

Cum îţi spun prietenii ? care este numele tău de ,,scenă'' ?
Hmm, prietenii incearca mereu sa prescurteze asa ca ajung sa-mi spuna Cata sau in trecut Samo, Samy Cred ca inca nu am un nume de scena.

De unde eşti ?
Bucuresti insa cand ma gandesc din cate neamuri ma trag, genealogia ajunge departe atat geografic cat si etnic, sarbi, moldoveni si tatari.

Mai ai fraţi, surori ?
Am o sora mai mica cu doi ani care a cochetat cu moda si a fost una din primele mele modele.

Casatorit ? copii ?
Am fost casatorit chiar de 2 ori dar copii nu am. Parea mereu ceva inoportun iar astazi simt uneori ca imi lipsesc. M-am obisnuit sa fiu singur, liber, desi nu imi place, nu consider decat uneori ca ar fi un avantaj.

Unde ai copilarit ? cea mai frumoasa amintire de atunci ?
Cred ca cea mai frumoasa amintire e la tara, in Voinesti, nu imi aduc aminte cati ani aveam insa m-am indragostit de cea mai frumoasa si chiar cea mai bogata fata de acolo. Din pacate nu a fost decat un pupic si cred ca fiind de la oras era si pentru ea ceva deosebit, asa cum mie mi se pareau toate acolo.

Oameni care nu mai sunt si care te-au iubit ?
Au fost multi care s-au dus, bunicii sigur m-au iubit. Pentru bunicu din partea mamei am un adevarat respect ca om care a facut totul prin munca sa si a reusit in viata, chiar daca destinul are si parti urate sau neintelese. Un exemplu ca cine vrea, poate sa fie un om cult, fara sa faca parada din asta.

Ai artişti in familie ?
Tata era mai artist ca mine chiar daca ii placea sa ma laude mereu.
Din pacate nu a facut o meserie din asta, mai mult l-a ajutat pe fratele sau sa dea la actorie spunand ca el insusi nu are un chip ce ar fi placut de public. Canta, stia ceva pian, spunea bancuri mai bine uneori ca un artist, picta, stia sa lucreze in metal si nu in ultimul rand de la el am invatat ce inseamna fotografia pe film si hartie.

In adolescenţă ce îţi placea sa faci ? adolescenţa e dificila, copil nu mai eşti, dar nici adult. Nu te ia nimeni in serios !
Am vrut mereu sa fiu mare, aveam ideea ca nu mai am nevoie decat de varsta ca sa fac ceva deosebit. In adolescenta am lasat desenul deoparte, m-am apucat de chitara, ma distram uneori facand poze colegilor, jucam baschet si ma gandeam la Bruce Lee ca la un idol, chiar era sa o incasez pe tema asta. Aveam deschidere spre explorare, cautam comori dar n-am ales bine locul, ca nu am gasit nimic pe Valea Prahovei.

De cine te-ai indragostit prima oara ?
Eu nu imi aduc aminte dar mama zice ca la 2 sau 3 ani era o fata Cristina de care m-am indragostit. Stiu sigur ca am iubit o fata la gradi si in scoala generala chiar mai multe fete, nu ca si ele m-ar fi iubit. Cele care ma iubeau nu imi placeau mie si invers. Adevarata dragoste a fost totusi cand am venit din armata si a fost prima mea sotie insa de fiecare data am iubit-o mai mult pe urmatoarea, asa ca masura in care tin la cineva s-a schimbat mereu.

Şcoala ? profesie ? mulţumit de ce faci in prezent ?
Am regretat de multe ori ca nu am reusit sa trec la arte plastice si ca profesia am ales-o initial tehnica iar apoi economica. Cred ca cel mai aproape de mine e partea artistica, dar niciodata nu am avut curaj sa o aprofundez. Chiar si psihologia era mai aproape. S-a potrivit oarecum slujba cu ceea ce imi place la un anumit moment, incat am fost si sunt multumit, mai putin insa de castig si spiritul de explorator a ramas undeva inchis.

Cum a aparut in viaţa ta fotografia ?
Mai mult ca o joaca, apoi ca ceva deosebit pe care altii nu au la indemana. Tata incerca mereu sa ne lase amintiri, am inclusiv filme pe 8 mm cu mine la 3 ani. Am primit un Smena cadou si am inceput sa ma mir de ceea ce iese din cutiuta neagra. Cand am inteles mai bine lucrurile am fost atent sa prind cu fiecare ocazie SLR-ul tatei, un Zenit rusesc cu care facea poze chiar si la unele nunti in familie. Apoi a venit momentul cand am invatat sa lucrez un film de la introducerea lui in aparat si pana la poza pe hartie. Si acum mi se pare o munca enorma si niciodata nu m-au satisfacut tonurile de gri.
De color nu se punea problema, era prea complicat. Totusi abea cu prima camera digitala tinuta in mana a inceput sa mi se para interesant, mai ales ca aveam un PC si internet, cam dupa 2005.

Ai un fotograf preferat ? ce îţi place la el/ea ?
Daca e sa aleg o fotografa ar fi Bunny Yeager un model care a gasit de cuviInta sa devina fotograf si a definit zic eu genul glamour-pinup prin anii 1950. As vrea sa ajung macar la acelasi nivel insa vorba ei, ca femeie si model stie mai bine cum sa puna in evidenta femeia in fotografie. Acelasi gen pinup e foarte bine reprezentat mai recent de Celeste Giuliano o alta fotografa preferata. Altfel imi plac multi fotografi, atat din vechi cat si moderni, fiecare are o latura deosebita din care poti invata. NU sunt insa adeptul cuvintelor "cel mai bun fotograf" pentru ca sunt nu multi, ci foarte multi pe acelasi loc.

Esti mulţumit de fotografiile pe care le faci ?
Sper ca intr-o zi sa fiu multumit dar fiind un perfectionist ma indoiesc. Sunt multumit ca fac fotografii si pot arata altora ceva facut de mine. Daca as fi multumit poate ca m-as lasa de fotografie.

Urmareşti ce fac alţii ? îţi exprimi parerea sincer despre fotografiile lor ?
Urmaresc si sunt interesat ce realizeaza altii. Recunosc ca de multe ori ma gandesc ca eu nu as fi avut ideea sau conceptul. Imi este greu sa analizez critic, uneori in fotografie nu mai conteaza nici regulile, daca place e bine. Am insa o mica repulsie fata de urat, mizerie, fatalitate chiar daca stiu ca intamplator pot avea si eu in vizor asta.

Accepţi critici ? sau te superi daca cineva te critica ?
Orice critica te ataca, poate si mai mult ca iti doreai sa obtiI ceva mai bun decat ai reusit. Dar e in general ceva constructiv si sincer mai frica imi e de autocritica, inseamna ca ceva nu a fost in regula cu mine.

Ai vreun of fotografic ?
Am mereu cate un of, primul ca nu am un aparat apropiat de performantele ochiului uman insa acele limitari te fac sa devii fotograf. Apoi ca nu am timp sau nu reusesc sa imi fac incat sa acopar toate cerintele legate de fotografie. Nici daca as trai din meseria de fotograf nu as avea insa acel timp.

Te reprezinta fotografia ? ai si alte inclinaţii catre alte arte ?
Fotografia e ceva ce pare mai simplu, compenseaza prin numar dar de multe ori calitativ sunt la fel de putine ca cele reprezentate de alta arta inrudita, desen, pictura sau sculptura care nu imi sunt necunoscute. Uneori am impresia ca muzica poate aduce o legatura imaginii si fiecare poate inspira in aceeasi masura. Poate intr-o zi o sa reusesc sa aduc si muzica fotografiei.

Ai studiat foto ? cu cine ? ce ai invaţat de la ei ?
Nu pot sa zic ca sunt un autodidact desi mereu invat si niciodata nu pot spune ca stiu. Bazele le am de la tata, o vedere de ansamblu de la un curs foto, workshop-urile intotdeauna le-am considerat un bun prilej de a invata ceva. Cred ca un pic se si fura, la fel ca in orice meserie, iei de la fiecare ceva si incerci sa aduci propria viziune. Nu pot spune ca sunt legat de un anume profesor dar ceva am invatat de la fiecare cu care am venit in contact.

Ce ţi-ar placea sa faci pe viitor ? Cum te vezi ca fotograf peste zece ani ?
Poate ca mi-ar placea sa trec pe imagine in miscare. Oricum as vrea sa pastrez pasiunea pentru fotografie, imi place sa se indeplineasca zicala "o fotografie cat o mie de cuvinte". Peste 10 ani ma vad un fotograf experimentat care spune ceva prin fotografie.

Care fotograf te-a ajutat si susţinut ? de la cine ai invaţat cel mai mult ?
Cred ca singurul cu adevarat a fost tata. De la restul am invatat multe altele insa sustinut nu pot spune decat de persoane apropiate sufleteste. De invatat invat in continuare, daca e un fotograf care zice ca le stie pe toate eu zic sa se faca inginer si sa uitam de partea artistica, unele lucruri nu se invata.

Care sunt subiectele tale preferate ?
Imi place natura, peisajul insa multe fotografii bune de acest gen se fac in conditii nu tocmai usoare de aceea am optat pentru modele feminine. Nu e intotdeauna usor insa imi place sa pot surprinde latura feminina in toate modurile. Fotografie de strada am facut fara sa stiu, la fel si alte genuri.

Ce simţi facând fotografie ?
Cred ca a fi fotograf e si un stil de viata, privesti lumea altfel. De multe ori am impresia ca am surprins deja imaginea dar uit sa declansez aparatul. Evident cand nu am aparatul la mine mi se pare ca am scapat ceva din ce as fi vrut sa sa arat si altora. Fotografia e pentru a fi impartasita, cele din sertar nu mai au valoare.

Ce te face pe tine fericit ?
Impresia ca dupa o sedinta foto, dupa o zi sau un eveniment la care am participat fotografiind am castigat ceva, de la un zambet pana la un multumesc sau o apreciere pozitiva. Si sigur cateva poze reusite pe care le pot arata altora, restul e munca, timp si investitie.

Te consideri un fotograf bun ?
Nu, dar as vrea sa ajung sa ma considere altii. Eu am mereu impresia ca se putea mai bine, ca mai am de invatat din greseli sau de la altii.

Ai vreo obsesie ?
Ca tot vorbim de fotografie acum o pot considera o obsesie.

Frământari ? îndoieli ?
Legat de fotografie intotdeauna am ca nu voi gasi cea mai buna pozitie, cea mai buna lumina, cea mai buna expresie.... e o lista lunga.

Un om normal nu e un artist, ca sa fii artist trebuie sa fii un pic nebun. Nebunii au propria lor lume, a ta cum este ?
Asa e, e o lume in care ma simt bine si ma deranjeaza perturbatiile exterioare.

Sentimentele se intorc. S-a intamplat sa adori vreun fotograf/a si la randul lui/ei sa te adore si el/ea pe tine ?
Adevarat, se nasc uneori sentimentele intre fotografi. Probabil ca asemanarile in modul de gandire sunt cele care apropie.
Poate e prea mult "a adora" insa cu siguranta sentimente au fost, sunt si probabil vor mai fi.

Te-ai jucat facându-ţi autoportrete ? îmi arăti ?
Sigur, pentru ca nu ma vad mai mult de cateva minute in oglinda am avut curiozitatea. Mai ales in anumite ipostaze mai putin obisnuite.

Iadul personal ? există lucruri care te deprima ?
Ma deprima multe lucruri, eram mai optimist dar mie viata mi se pare mai aproape de Iad decat de Rai. Daca stai sa te gandesti de cate ori ai simtit ceva placut, bun sau ai fost fericit ajungi la concluzia ca e un procent cu totul neinsemnat fata de viata de zic cu zi. Pana la urma depinde de fiecare cum reuseste sa iasa si de cate ori din Iadul propriu. Optimist vorbind incerc tot timpul sa evadez si adeseori reusesc.

În trecut pictorii îşi alegeau sa picteze teme religioase sau nuduri, tema ta favorita care este ? adica la ce gen de foto te pricepi ? portrete ? street ? macro ? catre care înclini ?

La mine religia e cea pe care o accepti si in care crezi. Pentru mine femeia a fost si este un nud, este elemetul principal al vietii, explicatia ratiunii de a fii, frumosul e la genul feminin si e intregit de cel barbatesc. Portretul si nudul sunt teme care ma inspira cel mai mult.

Cand te uiţi in oglinda ce vezi ?
In oglinda cred ca nu imi place sa ma vad.

Daruieşti fotografii ? cui ?
Desi sunt egoist (imi place sa cred ca fotografiile sunt doar ale
mele) placerea de a darui o imagine flatanta celui surprins in cadru e inteleasa poate doar de alt fotograf.

Care e cea mai frumoasa amintire a ta ?
Sentimentul de dragoste, de cate ori apare devine o amintire mai apropiata sau mai departata in timp insa intotdeauna e cea mai frumoasa.

Care este cel mai mare regret ?
Sa nu am inca un copil. Daca m-am ferit nu am facut-o de raspundere, am vrut sa aibe mai mult decat am avut eu desi viata mi-a aratat ca nu intotdeauna "a avea" dezvolta frumos personalitatea.

Ai realizat vreodata ca invidiezi pe cineva ? si de ce anume ?
De multe ori invidiez la modul zic eu frumos, imi place cand altcineva a reusit ceva prin talentul sau si ma gandesc daca eu la randul meu as putea reusi chiar in alt mod.

Cine te rasfaţa ?
Acum cred ca mama, sau poate si viata.

Ce ai vrea sa uiţi ?
Varsta.

De ce crezi ca încetam sa visam ca putem zbura ?
Cred ca ne lovim de prea multe stanci si obosim sa ne mai ridicam deasupra lor. Totusi undeva acolo in fiecare din noi intotdeauna exista ceva mai presus de toate care poate zbura daca isi aduce aminte.

Exista vreun erou din cărţi în care te regaseşti ?
Am trait prin fiecare personaj din cartile citite, nu cred ca ma pot identifica cu unul anume mai ales ca mi-am schimbat mereu viziunea si continui inca sa mi-o schimb.

Ai un motto care te reprezintă ?
"To be, or not to be" as putea spune ca intotdeauna e ceva legat de acest adevar, imi raspunde mai mult la tot ceea ce se desfasoara in jurul nostru.

http://www.catalinsamoila.com/

Random image

Album info