Flori Jianu

Ciulley Liviu ilustru inginer constructor, arhitect 1891-1947 capela -monument istoric

Nascut in 1891, Liviu Ciulley a urmat Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, printre profesorii sai numarandu-se Anghel Saligny, Elie Radu, Ion Ionescu-Bizeţ, Grigore Cerkez, Alfons Saligny, Nicolae Cerkez.

A.ridicat din temelii clădirea Băncii Naționale, biserica Elefterie, mânăstirea Cașin, Facultatea de Agronomie, tunelul pentru tezaurul Băncii Naționale de la Sinaia și biserica din Sinaia, Academia Militară, teatrul Nottara, monetaria nationala, hangarele Aeroportului Băneasa, depoul autobuzelor de pe Şoseaua Panduri, fabrica de avioane de la Mioveni-Colibaşi, devenită, peste ani, uzina Dacia, abatoarele de la Giurgiu şi de la Constanţa etc. A construit zeci de imobile particulare, blocuri şi vile în Bucureşti, dar şi lucrări de infrastructură în ţară: calea ferată Cobadin din Dobrogea, o cale ferată pe ruta Cluj-Turda etc.

In 1946 a apărut pe lume teatrul Odeon, astăzi Nottara. Asta pentru că tatăl celebrului regizor Liviu Ciulei a aflat secretul fiului său: studia pe ascuns teatrul la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, în paralel cu arhitectura. Impresionat de pasiunea fiului, Liviu Ciulley a decretat sever, la un prânz în familie: “Cred că treaba asta cu teatrul e serioasă. Așa că îți voi construi un teatru!”.

Cu totii trecem, adesea, pe strada Doamnei din Bucuresti si de fiecare data admiram cladirea impunatoare a Bancii Nationale a Romaniei, inaltata aici in centrul istoric al orasului.Ceva mai sus, pe B-dul Magheru, se afla o alta cladire remarcabila, prin institutia care functioneaza in ea, localul Teatrului Constantin Nottara.Putini dintre locuitorii orasului stiu ca datoreaza trainicia acestor constructii – care-i adapostesc de multe ori pe ei, dar si valori deosebite ale societatii noastre –, si siguranta lor la cutremur celui care a inteles sa le construiasca cu pricepere si suflet. L-am numit astfel pe ilustrul inginer constructor Liviu Ciulley, pe nedrept uitat.

Liviu Ciulley a fost casatorit cu Elena Clara Vexler. Au avut 2 copii: Ana (Nini), nascuta în anul 1922 si Liviu, nascut în Bucuresti, la 7 iulie 1923. Dupa ce si-au luat bacalaureatul, amândoi copiii s-au înscris la conservatorul de teatru, Liviu urmând în paralel si arhitectura.
Despre familia Ciulley mi s-au parut remarcabile portretele pe care le-a facut profesorul Costake Ottescu, în amintirile sale.
"Liviu Ciulley tatal - spunea profesorul - era un om fermecator si vesel. Nu vorbea prea mult, dar când istorisea ceva, verbul lui era mereu spiritual si precis si avea o constructie de o gradatie impecabila. Când juca sah, fuma interminabil dintr-un tigaret lung si fluiera. Avea ureche muzicala si darul atât de rar al fluieratului frumos".
Domnea în casa inginerului Liviu Ciulley o atmosfera de calm firesc si de lipsa de nervi si agitatie pe care, spunea Costake Ottescu, n-o întâlnise decât în filme. În filme englezesti! Si nici acolo! Un exemplu:
Tata si Liviu senior jucau sah.
Coana Cleo cu Doamna Udroiu, prietena ei fidela si a lui Nini, si cu mama, conversau sau jucau pinacle. Liviu si cu mine, la radio ascultam pe Erna Saad, "femeia sifon" cum îi placea lui Liviu s-o numeasca din cauza registrului ei foarte întins.
Deodata intra soferul si spune ca a disparut masina, Buick-ul din fata casei.
- Nu se poate! A spus lent si sigur Coana Cleo.
- Domnisoara, se adreseaza desperat soferul lui Nini, zau ca a disparut!
- Ei, cum o sa dispara!
Dupa o pauza, Coana Cleo decide totusi ca e ceva special în tonul si cu nelinistea soferului.
- Nelutu, îi spune ea lui Liviu junior, vezi ce spune Ion ca s-a întâmplat!
- Da, mama, imediat, sa se termine aria.
- Liviu, intervine anxios, tata, auzi ca a disparut masina!
- Ce? se trezeste din meditatia sahista inginerul, vezi de treaba, nu se poate, o fi alunecat la vale câtiva metri.
Si asa a fost, alunecase încet masina câtiva metri, parasise soseaua si se oprise într-un pin, fara nici o stricaciune.
Dar calmul lor mi s-a parut ceva din alta lume! O lume a pacii, acolo unde agitatia nu are ce cauta.

Un caz celebru de crimă al anilor 30, cazul Titei Cristescu, rămas neelucidat multă vreme și care a făcut multă vâlvă în epocă. Suspectul principal, arhitectul Liviu Ciulei, tatăl renumitului regizor român Liviu Ciulei, a fost achitat după 6 luni. După 35 de ani s-a descoperit și adevăratul criminal !

De Crăciun, 1935, este găsită în apartamentul ei din bd. Brătianu nr.34 otrăvită cu cianură. Gheorghe Cristescu face plîngere la poliţie, acuzînd de crimă pe inginerul Liviu Ciulei. Ciulei, francmason, antreprenor bogat, amantul Titei Cristescu de mai mulţi ani. Tatăl ei, Gheorghe Cristescu întreţinea foarte bune relaţii cu Ciulei. Tita Cristescu a fost înmormîntată la Bellu, fără slujbă religioasă. La mormînt o fanfară intonează Internaţionala. Cristescu ţine pe timpul intonării pumnul ridicat, salutul proletar din epocă. Tita Cristescu era membră a minusculului Partid Socialist Unitar, unde lider era Cristescu tatăl. Aici conducea secţia de femei. În timpul procesului iese la iveală postura ambiguă a lui Gh.Cristescu. Şi el şi ginerele său, avocatul Ionescu-Gregorian, soţul celeilalte fiice, abuzau de inginerul Ciulei, care le vărsa, la cerere, sume de bani, cadouri etc. Fiica sa de asemenea îşi ajuta familia din cadourile generoase pe care le primea. A lăsat la moartea ei prematură, avea 28 de ani, o avere evaluată între 3-5 milioane lei, sumă foarte mare, plus blănuri și bijuterii, apratamentul în care locuia. etc. Tatăl, închidea ochii, şi nu se interesa de provenienţa banilor. O cunoştea de altfel. Şi Cristescu avea o situaţie materială confortabilă. Avea cîteva afaceri, în principal un restaurant pe bd. Carol, frecventat de lume bună, dar mai ales de simpatizanţi de stînga, avocaţi, jurnalişti, militanţi socialişti. Inginerul Ciulei venea des aici. Bineînţeles nici Siguranţa nu lipsea, mereu avidă de informaţii de la sursă.

Afacerea a stîrnit un uriaş interes în epocă. A fost cel mai mare, mai mediatizat scandal de moravuri din perioada interbelică. Presa s-a ocupat vreme de un an de detaliile crimei şi de proces, a scotocit viețile celor doi amanți – Tita Cristescu și Liviu Ciulei (tatăl regizorului). Lumea era curioasa să afle detalii, tirajele au crescut peste noapte. Toată lumea vorbea în oraș numai despre acest proces. A fost sinucidere sau o crimă? Opinia s-a împărțit în două tabere. 1. Susținătorii inginerului Ciulei, îl considerau victima unei mașinații, si 2. cei ai Titei Cristescu, care o considerau o victimă a unui om influent, mai în vîrstă, care datorită averii sale exploata o naivă, tînăra și frumoasă femeie.

Gh.Cristescu s-a constituit parte civilă, acuzîndu-l pe inginerul Ciulei de uciderea fiicei sale, cerînd despăgubiri de multe milioane de lei. A transformat tragedia fiicei sale intr-o afacere.

La 3 octombrie 1936, într-o atmosferă de tensiune maximă, după o prestaţie excepţională a avocaţilor apărării în frunte cu decanul Baronului de Ilfov, maestrul Istrate Micescu, Curtea a dat verdictul: nevinovat şi, în consecinţă, inginerul Liviu Ciulei a fost achitat. Principalul argument: marele dubiu în privinţa autorului crimei (in dubio pro reo!)”. În plus, renumitul profesor Dan Rădulescu şi dr. Romanescu, angajaţi de Liviu Ciulei pentru apărarea sa, au pretins că moartea Tiţei Cristescu se datoreşte nu cianurii de potasiu ingerate o dată cu caseta laxativă, ci acidului cianhidric degajat din migdalele amare pe care victima le-ar fi mâncat în seara fatală şi pe care ancheta nu le-a luat în calcul. „În ciuda deciziei Justiţiei, oprobiul opiniei publice a continuat să persiste. Sub această presiune, Ciulei a fost nevoit să-şi mute cei doi copii de la un liceu din Capitală în provincie şi să-şi trăiască apoi tot restul zilelor anatema morală a presupusului vinovat.

… Enigma avea să se dezlege abia după circa 35 de ani de la producerea crimei. Pentru că a fost într-adevăr un asasinat, dar comis de cu totul altcineva. La începutul anilor 1970, dezlegat de legământul spovedaniei prin moartea celui care îi încredinţase astfel, un preot ortodox făcea o mărturisire zguduitoare: cianura fusese pusă în pasta de dinţi a Tiţei de către servitoarea Maria Suciu, geloasă pe succesele amoroase ale tinerei şi cu gândul să o prăduiască de bijuterii. Derularea evenimentelor făcuse ca răsplata să nu se mai împlinească, dar crima a rămas să chinuie pe alţii! slujnica Titei a recunoscut că ea a otrăvit-o pe divă :”Pentru că era prea frumoasă, avea de toate, iar eu nu aveam nimic”.

Cei care au cunoscut familia Liviu şi Cleo Ciulley au descris un cămin liniştit, cufundat în tihnă, în care zgomotele lumii de-afară abia puteau răzbate. Familia a primit o lovitură devastatoare când aştepta să i se nască primul nepot, un copil rezultat din căsătoria fiicei, Anişoara, cu avocatul Dan Bunescu. Anişoara n-a mai apucat să fie mamă, iar nici soţii Ciulley - bunici. A murit din cauza unei greşeli medicale. Când au anesteziat-o, la operaţia de cezariană, doctorii au uitat să se asigure că nu-şi va înghiţi limba. Tânăra a murit înghiţindu-şi limba şi dând naştere nu doar unui copil, cum se aşteptau toţi, ci a doi, morţi amândoi, alături de ea.

Tragedia s-a petrecut în 1946, iar în 1947 a urmat alta: dispariţia inginerului Ciulley, mort din cauza unui atac de cord. În 1948, a venit o altă lovitură. Autorităţile comuniste au confiscat familiei antrepriza de construcţii, toate proprietăţile imobiliare şi au obligat-o pe Cleo să trăiască, în propria casă, alături de 11 familii de chiriaşi.

Random image

Album info